am primit zilele trecute un comentariu la una dintre postarile mai vechi. cineva, care isi recunostea dependenta de jocuri de noroc electronice, imi cerea niste sfaturi pentru a-si relua viata pe care a avut-o inainte.

nu stiu cat de in masura sunt sa dau sfaturi. pot spune insa tuturor celor aflati in aceasta situatie un lucru: constientizarea e primul pas. un pas foarte important. si eu am ajuns greu la a constientiza ca sunt dependent. ma pacaleam tot timpul cu: lasa ca oricand vreau sa ma las, pot. de fapt ma ascundeam dupa deget.

constientizarea nu inseamna nimic fara dorinta de a renunta la jocuri. degeaba constientizezi, daca te rezumi la atat. vorbesc de cei ce vor sa schimbe ceva. in bine. asadar, in plus fata de constientizare trebuie sa existe dorinta de a renunta. care dorinta, zic eu, e normala din moment ce exista constientizarea. pentru ca nu poti sa stai pe o piuneza care te jeneaza si sa nu te muti in alta parte. decat daca esti masochist.

asadar, ii raspund celui care imi cerea sfaturi si totodata si altora ca el cu o chestie: eu sunt exemplul ca SE POATE! insa trebuie sa CONSTIENTIZEZI dependenta (boala) si SA VREI sa scapi de ea. daca ambele sunt indeplinite probabil ca urmatorul pas e gasirea unui psiholog care sa te asculte, caruia sa-i povestesti ce doar tu stii, si care sa-ti … aprinda niste lumini. apoi, vei putea face pasi in viata pe care ai avut-o inainte.

PS: scuze pentru raritatea postarilor, dar am revenit la viata dinainte. si e minunat. de renuntat insa la blog nu renunt

Advertisement